WWF lansează harta râurilor în pericol din România

0
24

ONG de mediu WWF România și compania ESRI au creat o hartă interactivă, gratuită, precum și o aplicație cu ajutorul căreia toți iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor a căror existență este amenințată cu dispariția din cauza amenajărilor hidroenergetice.

Harta creată de WWH și ESRI România poate fi consultată aici și are rolul de a proteja râuri foarte de valoroase unde pot fi găsite specii de floră și faună foarte importante, potrivit unui comunicat de presă remis luni de WWF.

Utilizatorii aplicației pot participa direct la proiect prin furnizarea de informații din zonele pe care le vizitează. „Aplicația poate fi accesată și de pe telefon, astfel încât dacă în timpul unei drumeții ajungeți în preajma unei hidrocentrale în construcție sau în operare puteți căuta pe hartă informații sau puteți adăuga foarte ușor noi date, cum ar fi localizarea proiectului respectiv sau imagini de la fața locului”, spune Diana Cosmoiu, Coordonator național politici publice la WWF România.

Harta ilustrează amplasarea hidrocentralelor din România în planificare, construcție sau operare în raport cu ariile natural protejate și râurile valoaroase din punct de vedere ecologic. Totodată, la un simplu click, harta furnizează informații tehnice privind o anumita hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii in funcțiune.

Cei care doresc să alfe mai multe pot utliza opțiunea de căutare pentru a identifica hidrocentralele în funcție de diverse criterii, cum ar fi denumirea investitorului, județul sau râul afectat.

Sute de hidrocentrale au fost planificate și construite deja în zone montane foarte izolate, în mijlocul unor arii naturale protejate. Acestea pun o presiune majoră asupra ecosistemelor sănătoase ale râurilor. Pe viitor, aceste zone trebuie evitate în procesul de planificare a dezvoltării în domeniu, pentru ca România să asigure respectarea Directivei Cadru privind Apa și a Directivelor Natura 2000.

Studiu de caz: Râul Jiu, băgat 85% sub pământ

WWF avertizează că Jiul este unul dintre râurile afectate prin realizarea ilegală a unui complex de hidrocentrale în zona Parcului Național Defileul Jiului, chiar și după ce Curtea de Apel București a anulat autorizațiile de construire. Hidroelectrica construiește aici două hidrocentrale.

Potrivit WWF, în Defileul Jiuluiici atât investitorul, cât și autoritățile au ignorat din 2007 legislația europenă privind conservarea naturii, în pofida semnalelor de alarmă trase de organizațiile de mediu. La fel de grav, din decembrie anul trecut aceștia ignoră inclusiv hotărârea judecătorească definitivă, care, pe motivul încălcării legislatiei UE, a anulat autorizațiile de construire în acest caz.

„Aproximativ 100 de hidrocentrale, majoritatea vechi, construite înainte de 1990, unele colmatate, nu se regăsesc pe hartă din cauza lipsei informaţiilor privind coordonatele acestora. Informațiile trimise de oameni cu ajutorul aplicaţiei mobile ne vor ajuta să completăm această hartă conform situației din teren. Vom putea înțelege cu toții mai bine care este impactul cumulativ al acestor investiții asupra naturii, în general, și a surselor de apă dulce, în mod special, din ce în ce mai vulnerabile”, mai adaugă Diana Cosmoiu.

În cazul construcțiilor existente, autoritățile responsabile trebuie să se asigure că beneficiarii acestor investiții vor adapta instalațiile existente în vederea integrării unor minime măsuri de conservare a naturii, cum ar fi menținerea debitului ecologic necesar pentru supraviețuirea speciilor de râu sau pasajele funcţionale pentru pești. Orice dezvoltare hidroenergetică viitoare ar trebui realizată doar în urma unei planificări strategice adecvate, cu participarea transparentă a tuturor factorilor de interes, luându-se în calcul inclusiv impactul asupra comunităților locale afectate.

Hidrocentralele, pretutindeni pericole pentru râuri

Astfel de proiecte nu sunt însă o problemă doar în România. Râul Drava este amenințat de construcția a două mari hidrocentrale în Croația, iar râul Hron din Slovacia riscă să fie distrus din cauza unei microhidrocentrale.

Aproximativ 80% din zonele umede ale Dunării și ale afluenților săi au fost deja pierdute în ultimii 150 de ani și, odată cu acestea, bunurile și serviciile de mediu pe care le oferă. În afară de biodiversitatea bogată, zonele umede atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice și ajută la protejarea a milioane de oameni la nivel mondial împotriva inundațiilor. În plus, acestea purifică apa, sunt sursă de hrană, lemn și biomasă, dar generează și locuri de muncă și de recreere.

Sursa: Digi24

LĂSAȚI UN MESAJ