Volumul mediu de spam s-a diminuat cu 1,68%, în 2017; atacurile phishing, în urcare cu 59% (raport)

0
47

Volumul mediu de spam distribuit la nivel global, în 2017, de către infractorii cibernetici s-a diminuat cu 1,68% în comparaţie cu intervalul similar din anul precedent, însă atacurile de tip phishing au crescut cu 59%, arată Raportul „Spam şi phishing în 2017”, realizat de Kaspersky Lab.

Conform cercetării, anul trecut volumul mediu de spam a ajuns la 56,63% din totalul de ameninţări raportate în întreaga lume, în timp ce numărul de atacuri de phishing a crescut.

Raportul Kaspersky Lab arată că, în 2017, cea mai populară sursă de spam a fost SUA (13,21%), urmată de China (11,25%) şi Vietnam (9,85%). Clasamentul este continuat de: India, Germania, Rusia, Brazilia, Franţa şi Italia.

Totodată, cea mai vizată ţară de mesaje spam a fost Germania – cu 16,25% din total, în creştere cu 2,12 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. Celelalte state din top zece sunt: China, Rusia, Japonia, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Vietnam, Franţa şi Emiratele Arabe Unite.

Pe de altă parte, cel mai mare procent de utilizatori afectaţi de phishing au fost în Brazilia, respectiv 29,02%.

„Autorii de mesaje spam s-au dovedit a fi actori pricepuţi, monitorizând în permanenţă subiecte globale şi evenimente importante din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia victimelor şi de a profita de acestea. Cercetările derulate în permanenţă de Kaspersky Lab asupra activităţilor de spam şi phishing au confirmat ca metodele folosite de infractori sunt eficiente din cauza atenţiei diminuate şi a încrederii necondiţionate ale utilizatorilor. Atunci când aceşti factori de risc se întâlnesc este mai probabil ca utilizatorii să urmeze instrucţiuni false. În timp ce, în 2017, lumea s-a pregătit intens pentru FIFA 2018, spammer-ii au trimis şi ei mesaje frauduloase pe această temă către victime. Au folosit logo-urile oficiale ale evenimentului sau informaţii despre organizatori şi sponsori şi au anunţat utilizatorii despre presupuse premii în bani sau bilete gratuite pe care le-ar fi câştigat”, reiese din rezultatele studiului Kaspersky Lab.

De asemenea, o altă temă populară pentru spam şi phishing în 2017 au fost cripto-monedele, pe măsură ce preţul Bitcoin a crescut considerabil. Astfel, cercetătorii au înregistrat, în T3 din anul anterior, o creştere a numărului de „trucuri’ pe bază de blockchain, iar până la finalul anului au consemnat un arsenal extins de instrumente pentru spam.

„(…) infractorii au folosit trucuri precum site-uri web deghizate în case de schimb pentru cripto-monede şi servicii false care ofereau mining în cloud, adică folosirea centrelor specializate de date care pot fi închiriate. Dar, în toate aceste cazuri, în loc să câştige, utilizatorii au devenit victime şi au pierdut bani. În cadrul schemelor de fraudă tradiţionale, cum ar fi falsele câştiguri la loterie, infractorii au început să folosească Bitcoin drept momeală şi, pe lângă bazele de date cu adrese care au fost promovate prin spam, au fost oferite spre vânzare şi baze de date cu email-uri pentru utilizatorii de cripto-monede, promiţând câştiguri fabuloase. Mai mult, infractorii au distribuit diferite tipuri de malware în email-uri de tip spam, sub pretextul distribuirii unor instrumente pentru a câştiga monede Bitcoin sau a unor instrucţiuni pentru schimbul de cripto-monede. Cu toate acestea, cea mai importantă parte o reprezintă faptul că programele ransomware Cryptolocker (ai căror creatori au cerut răscumpărări în Bitcoin), au apărut în număr mai mic în mesajele spam, faţă de anul trecut”, notează experţii.

Pentru a preîntâmpina orice tip de atac informatic, specialiştii recomandă utilizatorilor individuali să-şi instaleze pe dispozitivele personale soluţii sigure de securitate cibernetică, capabile să detecteze şi să blocheze atacurile de tip phishing şi spam.

În plus, companiilor le este recomandat să utilizeze soluţii de securitate cu funcţii dedicate care vizează detectarea şi blocarea phishing-ului, a fişierelor malware intenţionate şi a mesajelor spam.AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here