”Național-comunismul ceaușist a fost continuatorul legionarismului” (Oliver Jens Schmitt)

Cartea reprezintă o importantă contribuție la cunoașterea și punerea în contextul istoric european a unei perioade frământate din istoria României, care avea să ducă la prăbușirea sistemului democratic și instaurarea unor dictaturi succesive.

Născut în Elveţia, la Basel, în 1973, Oliver Jens Schmitt a studiat bizantinistică, neoelenistică şi istorie est- europeană în oraşul natal, precum şi la Viena, Berlin şi München.

Unul dintre domeniile sale predilecte de cercetare îl constituie fascismul în Europa de Est, cu accent pe România.  Din 2017, este preşedintele Secţiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Ştiinţe.

Oliver Jens Schmitt a acordat un interviu redactorului-șef al RFI România, Ovidiu Nahoi.

Ovidiu Nahoi: Domnule profesor, cum vă explicați apariția fenomenului legionar într-o Românie Mare, care își realizase idealul de unitate națională, după primul război mondial?

Oliver Jens Schmitt: Aici poate fi un paradox, dar dacă analizăm situația politică a României Mari, mai ales în anii 1920, vedem o țară înconjurată de state revizioniste, Ungaria și Bulgaria dar mai ales URSS, care nu a recunoscut niciodată granița orientală a României. Infiltrarea ideilor comuiniste, în partea de est a țării, prin Basarabia, a constituit mereu o amenințare. Apoi, frământările și diferențele regionale și regionalise erau puternice.

Faptul că majoritatea populației vorbea aceeași limbă nu înseamnă că împărtășea și aceeași tradiție politică. Erau români cu o dradiție politică din Vechiul Regat, dinntradiția, să-i spunem, de tip maghiar, o tradiția austriacă în Bucovina , singura parte a României Mari în care înainte de Primul Război a fost introdus votul universal plus o regiune în care aproape întreaga elită a fost rusificată, Basarabia.

Este adevărat că obiectivul reunirii acestor provincii fusese atins, dar România Mare se afla la începutul unui proces care s-a finalizat doar în perioada copmunistă. Scopul principal era omogenizarea națiunii și a societății românești și o anumită nivelare. Și România Mare a vrut, dar nu a putut, nu a avut timp.

Ovidiu Nahoi: A avut comunismul românesc, cu specificul lui, ceva din ethosul legionar?

Oliver Jens Schmitt: Legionarii erau probabil singura mișcare care a încercat să dea un răspuns la întrebarea ce înseamnă România Mare în sens etnic. Celelalte partide erau caracterizate de o abordare regională sau chiar regionalistă.

Iar național-comunismul de tip ceușist a fost o moștenire a legionarismului interbelic. Poate părea un paradox, dar cred că este o linie de continuitate foarte importantă între național-comunismul ceaușist și legionarism, care a propagat ideea unui stat unitar, puternic, modern, industrializat, fără minorități.

Ovidiu Nahoi: Care ar fi mesajul acestei cărți pentru zilele noastre, în contextul european destul de sumbru pe care îl traversăm?

Oliver Jens Schmitt: Codreanu era un politician care a combătut în timpul vieții sale democrația de stil occidental, care a propagat un colectivism național-ortodox. Dacă privim la tendințele antidemocratice de azi putem observa o continuitate.

Legionarismul este punctul de plecare al tuturor tendințelor antidemocratice și antioccidentale. Și bineînțeles, principiul statului de drept nu făcea parte din concepția legionară. Moștenirea intelectuală și ideologică a legionarismului se poate observa în anumite cercuri politice foarte puternice în România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *