Greenpeace România solcită Ministerului Energiei consultări reale pe Planul Energie și Climă 2021-2030

0
2

Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producţiei pe cărbune şi nu abordează situaţia complicată a comunităţilor monoindustriale, dependente de prelucrarea combustibili fosili, atrag atenţia reprezentanţii organizaţiei Greenpeace România.

„Cu un Minister al Energiei fără ministru, România ignoră criza climatică. Greenpeace România cere Ministerului Energiei consultări reale pentru planul de energie şi climă 2021-2030. Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) este documentul care defineşte felul în care România va acţiona în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Ministerul Energiei nu are încă un calendar pentru consultări publice, deşi este obligat legal să parcurgă această etapă. Aflat în stadiul de proiect, Planul Energie şi Climă 2021-2030 (PNIESC) trebuie trimis în forma sa finală Comisiei Europene până la finalul anului, după consultări interne. Forul european a emis deja în luna iunie un set de recomandări ce penalizează lipsa de ambiţie şi consistenţă a planului. Proiectul actual nu prezintă un grafic concret pentru eliminarea producţiei pe cărbune şi nu abordează situaţia complicată a comunităţilor monoindustriale, dependente de prelucrarea de combustibili fosili. Întârzierea acestui demers reduce şansele acestor comunităţi (Valea Jiului, bazinul Olteniei) de a găsi soluţii alternative de dezvoltare folosind bani europeni”, notează activiştii de mediu, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, proiectul curent limitează ţinta de energie regenerabilă în mixul energetic la 27,9% pentru 2030, deşi Comisia Europeană recomandă o contribuţie de minimum 34%.

„Baza legală a consultărilor este dată de Convenţia de la Aarhus, Recomandările de la Maastricht pentru participare publică în procesul de luare a deciziilor şi Regulamentul UE privind guvernanţa Uniunii energetice şi a acţiunilor climatice. Procesul de consultare trebuie să includă atât întâlniri dedicate, cât şi posibilitatea de a trimite observaţii în scris. Documentele prezentate, dar şi cele rezultate în urma întâlnirilor trebuie să fie făcute publice. Ministerul Energiei trebuie să parcurgă observaţiile primite, să le încorporeze sau să justifice corespunzător atunci când alege să nu ia în considerare observaţii. Este important ca timpul alocat pregătirii întâlnirilor să fie rezonabil (minim o lună, practica optimă fiind de 6 săptămâni) şi o perioadă similară să fie desemnată pentru perioada propriu-zisă de consultări”, precizează Greenpeace România.

Organizaţia notează că autorităţile europene recomandă, la nivelul fiecărui stat, constituirea unei platforme permanente de dialog pentru climă şi energie, pentru a permite discutarea a diferite scenarii de politici şi pentru a monitoriza paşii făcuţi. Această platformă ar aduce împreună autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale, comunitatea de afaceri, investitorii, publicul larg.

Comisia Europeană (CE) a recomandat României, în data de 18 iunie 2019, să majoreze până la cel puţin 34% ţinta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie reprezentând contribuţia României la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030, reiese din raportul de evaluare a proiectului Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice.

Documentul prevede că ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here